Tăierea murului nu este complicată, dar trebuie să știm un lucru esențial: ramurile care au rodit nu vor mai produce o nouă recoltă în anul următor. De aceea, le eliminăm și păstrăm lăstarii tineri, care vor fructifica în sezonul următor.
1. Când tăiem murul?
Murul se poate tăia în două perioade principale:
- Vara, după recoltare: eliminăm ramurile care au produs fructe și s-au maturizat.
- Toamna târziu sau la sfârșitul iernii: verificăm tufele și îndepărtăm ramurile uscate, rupte sau afectate de boli. Putem scurta și organiza lăstarii păstrați, în funcție de soi.
Dacă iarna este aspră, tăierile mai importante ale lăstarilor tineri pot fi amânate până când putem aprecia mai bine eventualele pagube provocate de îngheț.
2. Cum recunoaștem ramurile care trebuie eliminate?
Murul formează lăstari noi în fiecare an. Aceștia cresc în primul sezon, iar la numeroasele soiuri obișnuite rodesc în anul următor.
După recoltare, ramurile care au produs fructe încep să îmbătrânească și nu vor mai rodi din nou. Le putem recunoaște după resturile ciorchinilor fructiferi și, uneori, după aspectul mai uscat sau mai închis al scoarței.
Le tăiem cât mai aproape de nivelul solului, fără să rănim coletul sau lăstarii tineri. Nu eliminăm automat toate ramurile mai vechi ca aspect: ne asigurăm că identificăm corect ramurile care au rodit.
3. Câți lăstari tineri păstrăm?
Dacă murul formează prea mulți lăstari, aceștia se aglomerează și se umbresc reciproc. Frunzele se usucă mai greu după ploaie, aerul circulă mai slab, iar accesul la fructe devine dificil.
La o tufă bine dezvoltată putem păstra, orientativ, 4–6 lăstari viguroși, ajustând numărul după soi, spațiul disponibil și modul de conducere. La plantele tinere sau la cele cu creștere mai slabă, alegerea trebuie adaptată.
Păstrăm lăstarii sănătoși și bine distribuiți, iar pe cei foarte slabi, rupți sau bolnavi îi eliminăm.
4. Scurtăm ramurile laterale?
La multe soiuri de mur, lăstarii principali formează ramuri laterale pe care apar florile și fructele.
La sfârșitul iernii, aceste ramuri laterale pot fi scurtate pentru a menține tufa într-o formă ușor de întreținut. În funcție de soi și de vigoare, se pot lăsa aproximativ 20–40 cm, păstrând mugurii sănătoși.
Nu aplicăm însă aceeași lungime tuturor soiurilor. Murii cu creștere erectă, cei cu lăstari târâtori și soiurile fără spini pot necesita sisteme diferite de conducere și tăiere.
5. Conducem murul pe spalier
O metodă practică este instalarea unui spalier cu stâlpi și două sau trei rânduri de sârmă. Legăm lăstarii de susținere fără să-i strangulăm și îi distribuim astfel încât să nu se suprapună excesiv.
Putem separa lăstarii tineri de cei care au rodit, dacă spațiul și forma de conducere permit. Astfel, după recoltare, ramurile vechi sunt mai ușor de identificat și eliminat.
Această organizare este utilă mai ales în grădinile mici, unde vrem să folosim eficient spațiul și să recoltăm fără dificultate.
6. Ce facem dacă vara este secetoasă?
În perioadele secetoase, murul poate avea nevoie de udări regulate, mai ales în timpul creșterii fructelor. Păstrăm solul acoperit cu un strat de mulci, de exemplu paie sau resturi vegetale sănătoase, și evităm să rănim rădăcinile prin săpături adânci.
Nu este indicat să eliminăm foarte multe frunze verzi și sănătoase în timpul verii, deoarece acestea contribuie la hrănirea plantei și la maturizarea lăstarilor care vor produce în sezonul următor.
După tăiere, strângem ramurile eliminate. Dacă observăm semne de boală, nu le lăsăm împrăștiate sub tufă.
Concluzie
Pentru a obține o recoltă bună de mure, eliminăm după fructificare ramurile care au rodit, păstrăm lăstarii tineri viguroși și menținem tufele aerisite. Scurtarea ramurilor laterale și conducerea pe spalier ne ajută să organizăm creșterea și să recoltăm mai ușor.
Regula de bază este simplă: ramurile care au rodit se elimină, iar cele tinere și sănătoase se păstrează pentru recolta următoare. Ajustăm însă tăierea în funcție de soi și de modul în care crește murul în grădina noastră.