Migdalul (Amygdalus communis)

Descriere
Migdalul este un pom fructifer care face parte din familia Rosaceae si poate ajunge la 8-10m inaltime. Este cultivat pentru fructele sale numite drupe, insa doar partea din interior se consuma (miezul samburelui), in cazul celor dulci, iar cei amari se folosesc pentru extragerea uleiului folosit in cosmetica si industria farmaceutica.
Infloreste inainte de aparitia frunzelor, primavara devreme, si sunt de culoare roz deschis spre alb.

Cerinte
Temperatura. Este cea mai importanta cerinta intrucat este sensibil la frig, de aceea la noi in tara se poate cultiva numai in zonele mai calduroase precum zonele din sudul tarii dar si in zona culturii vitei de vie. Rezultate bune le obtinem daca in zona ina care locuim avem temperaturi medii anuale mai mari de 11°C si sunt ferite de vanturile reci si de ceturile din primavara.
Lumina. Intrucat are nevoie de multa lumina pentru a fructifica se va alege terenurile cu expozitie sudica si bine insorite.
Solul. In ce priveste calitatea solului ,migdalul , nu este pretentios si poate fi valorificat si pe soluri sarace, calcaroase sau pietroase. Panza freatica trebuie sa fie mai adanca de 3-4m adancime pentru a nu putrezi radacinile.
Apa. Este rezistent la seceta iar umezeala in exces poate dauna, totusi se va uda in caz de nevoie in timpul formarii fructelor si in timpul maturarii samburilor.

Obtinerea materialului saditor
Se pot obtine din samburi semanati direct, insa, sansele de a fructifica sunt mai reduse si pot aparea dupa un timp mai indelungat.
Metoda cea mai folosita si cu sanse de reusita este prin altoire care se poate face pe portaltoi de migdal, piersic sau prun obtinuti din samburi.

Plantatul
Toamna devreme se desfunda terenul si se fac apoi gropi distantate la 5-6m pe rand si intre randuri se lasa 6m. Inainte de plantare , radacinile puietilor se fasoneaza si se elimina cele uscate sau mucegaite urmand ca sa le mocirlim cu amestec de balegar si pamant galben pentru a stimula inradacinarea. Se acopera cu pamant si se uda cu 10 litri de apa. 

Intrucat majoritatea soiurilor de migdal sunt autosterile si au nevoie de polenizare incrucisata, se va asocia in parcele 3-4 soiuri diferite.

Lucrari de ingrijire
In primii ani se dezvolta repede si trebuie formata coroana. Apoi, se va taia lastarii care incarca coroana si impiedica patrunderea luminii.
In primii ani spatiile dintre randuri pot fi valorificate prin plantarea de legume.
Se asigura necesarul de apa in timpul fructificarii cu cantitati moderate de apa.  

Boli si daunatori
Migdalul poate fi atacat de numeroase boli si anume: Monilinia fructigena (mumificarea fructelor), Botrytis cinerea (putregaiul cenusiu), Coryneum beijerinckii (ciuruirea frunzelor)Taphrina deformans (basicarea frunzelor), etc.
Dintre daunatorii care pot aparea la migdal amintim: afidele, nematozii, paduchi testosi, Anthonomus amygdali, etc.

Productivitate
Migdalul intra pe rod dupa al 3-lea an de la plantare si poate produce timp de peste 35 de ani.
Daca in primii ani de rod recolta este mai mica , la maturitatea lor (8-9 ani) putem obtine 800-1000kg de miez/hectar.

Recoltarea
Recoltarea se face atunci cand invelisul samburilor crapa si migdala poate fi desprinsa cu usurinta.







 
 
 
 
Copyright © cultura plantelor